Oferta

Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist”

(7 recenzii clienți)

30,83lei 26,00lei

Coordonatori: Andrei Gorzo & Gabriela Filippi

385 pagini
© TACT, 2017

Cod Produs: 2813 Categorie:
Editura: Editura Tact
ID Produs 4693

Descriere

„Volumul Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist” a fost gândit ca un fel de prequel la Politicile filmului, un alt volum colectiv, apărut la Editura Tact în 2014. Cinemaul românesc investigat în Politicile filmului era, desigur, acel cinema care ajunsese în câțiva ani să fie fenomenal de bine cotat în palmaresurile marilor festivaluri de film și ale criticii internaționale. Cu totul altfel stau lucrurile cu obiectul de analiză al prezentului volum – cinemaul perioadei de „tranziție” (în lipsa unui cuvânt mai bun) de la epoca socialistă la epoca „noului cinema românesc” (adică redefinit estetic și reașezat instituțional după anul 2000). La fel ca în cazul volumului anterior, Filmul tranziției reunește autori cu formații academice și interese intelectuale destul de diverse – specialiștilor în cinema adăugându-li-se filosofi, filologi, jurnaliști și istorici. Pariul este ca această multiplicare a instrumentelor de cercetare și de analiză să producă idei noi, cunoaștere nouă, să ilumineze puternic, provocator, dincolo de clișee, „filmul tranziției” – atât cel care a rulat în cinematografe, cât și cel care s-a desfășurat în afara lor.” (Andrei Gorzo & Gabriela Filippi)

Texte:

Comori ascunse. Receptarea după 1989 a filmelor interzise în perioada comunistă (Gabriela Filippi); Autorul colectiv (Costi Rogozanu); Naționalism și negaționism în cinemaul românesc. Strategii discursive pre- și post decembriste (Raluca Durbacă); Istorie și conștiință de clasă medie în filmele românești ale anilor ’90 (Alex Cistelecan); „De mult vreau să te fut”. Sexul femeilor și puterea bărbaților în filmul de tranziție (Iulia Popovici); Anticomunism – rețeta noastră secretă. Filmele anilor ’90 (Claudiu Turcuș); Memorialul durerii: istoria ca maniheism (Alexandru Matei); Deceniul autorilor. Ce s-a întâmplat cu filmul românesc în anii ’90? (Radu Toderici); De la curatoriat la canon în cinematografia românească a anilor ’90 (Mihai Fulger); Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEMAROM (Bogdan Jitea); Unde a dispărut documentarul românesc în anii ’90? (Andra Petrescu); Estetica disperării (Ionuț Mareș); 1990-1994. Primul cincinal de comedie română liberă (Cătălin Olaru); Deconstructing Nae. Fragmente pentru o istorie a filmului comic în tranziție (Christian Ferencz-Flatz); Debuturi, rebuturi și reconsiderări. Trei filme din anii ’90 citite în 2017 (Andrei Șendrea); Daneliuc prizonierul (Andrei Gorzo)

Despre autor

Coordonatori:

ANDREI GORZO (n. 1978). A studiat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București și la New York University. Doctor în cinematografie și lector universitar, cercetează și predă istoria cinematografului și a ideilor despre cinema la UNATC, la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București și (în perioada septembrie 2017-ianuarie 2018, ca beneficiar al unei burse de cercetare Fulbright) la Stanford University. A coordonat volumul colectiv Politicile filmului. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc contemporan (Tact, 2014; împreună cu Andrei State). Cele mai recente publicații: Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklós Jancsó (Tact, 2015) și „O vară de neuitat”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT-LiterNet, 2017).

GABRIELA FILIPPI (n. 1987). Doctorand și asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. În perioada 2009-2016 a fost redactor al revistei Film Menu. În ultimii ani a colaborat în cadrul mai multor proiecte de educație cinematografică dedicate publicului tânăr: „CinEd”, „Éducation a l’image” și „Filme pentru liceeni”. A publicat lucrarea „Cea mai fericită fată din lume”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT, 2017).

Autori:

ALEX CISTELECAN (n. 1979). A studiat filosofia la Universitatea „Babeş–Bolyai” din Cluj şi la Université de Poitiers. Doctorat în  teorie  politică  la  LUISS   University,  Roma,  cu  o  teză  despre  o  teorie  lacaniană  a  birocraţiei.  Lector  universitar  la Universitatea  „Petru  Maior”  din  Târgu–Mureş,  Facultatea de  științe  și  Litere.  Redactor  al  revistei  Vatra  și  coordonator al platformei CriticAtac. A publicat Viața ca film porno. Protocoalele Lacan (Aula, 2007) și a coordonat volumele colective Wronging Rights: Philosophical challenges for Human Rights (Routledge, 2012; împreună cu Aakash Singh Rathore) și Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români (Tact, 2016; împreună cu Andrei ⁄State).

RALUCA  DURBACĂ  (n.   1983).   Absolventă   a   Facultăţii   de Comunicare  și  Relații  Publice  din  cadrul  școlii  Naționale de  Studii  Politice  și  Administrative  (2006)  și  a  Secției  de Filmologie  a  Facultăţii  de  Film  din  cadrul  Universităţii Naţionale   de   Artă   Teatrală   şi   Cinematografică   „I.   L. Caragiale”  (2015)  din  Bucureşti.  A  fost  colaboratoare  a  revistei  Film  Menu  şi  critic  invitat  în  cadrul  programului  de educaţie cinematografică „Éducation à l’image”.

Christian Ferencz-Flatz (n. 1981) a studiat la Universitatea Bucureşti, unde a obţinut doctoratul în filozofie cu o teză despre deconstrucţia heideggeriană a conceptului de valoare. A publicat volumele Obişnuit şi neobişnuit în viaţa de zi cu zi. Fenomenologia situaţiei şi critica heideggeriană a conceptului de valoare (Humanitas, 2009) şi Retro. Amorse pentru o fenomenologie a trecutului (Humanitas, 2014), Incursiuni fenomenologice în noul film românesc (Tact, 2015),precum și numeroase studii în reviste academice şi volume colective din țară și din străinătate; de asemenea, a tradus în limba română lucrări fundamentale de fenomenologie (Edmund Husserl, Martin Heidegger) şi teorie critică (Walter Benjamin, Theodor W. Adorno). În prezent este cercetător în filozofie al Institutului Alexandru Dragomir/ Societatea Română de Fenomenologie și bursier al Institute for Research in the Humanities, Universitatea București.

MIHAI  FULGER  (n.  1978).  A  studiat  la  Facultatea  de  Litere a   Universităţii   Bucureşti   (unde   este   în   prezent   doctorand  al  Centrului  de  Excelenţă  în Studiul  Imaginii)  şi  la Universitatea Naţională de Artă Teatrală  şi Cinematografică „I.  L.  Caragiale”.  Colaborează  din  2005  cu  săptămânalul Observator  cultural.  A  publicat  volumul  de  interviuri  „Noul val”  în  cinematografia  românească  (Art,  2006).  Este  membru  al  Asociației  Criticilor  de  Film  (UCIN)  și  al  Federației Internaționale a Criticilor  de Film (FIPRESCI). Activ  din  2012 în cadrul Arhivei Naţionale de Filme – Cinemateca Română, este acum directorul acestei instituții. Din 2013 este redactor al revistei Film. Face parte din Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei.

BOGDANALEXANDRU   JITEA   (n.   1982).   Este   doctor   în   istorie   al   Universităţii   Bucureşti   (2012)   cu   teza   „Disidenţă   şi conformism    în    cinematografia    regimului    Ceauşescu”. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politica culturală ceauşistă. Autor al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011), în prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naţionale de Film, unde gestionează proiectul realizării Filmografiei filmului documentar vechi (1897-1948). A publicat mai multe studii în reviste de specialitate.

IONUȚ  MAREȘ  (n.  1985).  Jurnalist  şi  critic  de  film.  A  studiat  jurnalismul  şi  limba  engleză  la  Universitatea  de  Vest din  Timişoara  şi  a  absolvit  un  master  în  jurnalism  tematic  la  Facultatea  de  Jurnalism  şi  Ştiinţele  Comunicării  a Universităţii Bucureşti, cu o lucrare care analiza relaţia dintre presa culturală şi apariţia Noului Val din cinematografia română. Din 2013 deţine rubrica de cronică de film a cotidi- anului online de cultură Ziarul Metropolis. Este selecționerul competiţiei festivalului „Ceau, Cinema!” de la Timişoara şi al competițiilor de scurtmetraje ale festivalului Anonimul de la Sfântu Gheorghe. A publicat lucrarea „0slo, 31 august”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT–LiterNet, 2017).

ALEXANDRU  MATEI  (n.  1975).  Lector  la  Facultatea  de  Litere  a  Universitpţii  „Ovidius”  din  Constanţa  şi  cercetător  la Institutul  „G.  Călinescu”  al  Academiei  Române.  A  absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Doctorat în literatură franceză contemporană (Universitatea Bucureşti şi École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris). A tradus din limba franceză cărţi şi texte de Jean Baudrillard, Bruno  Latour,  Roland  Barthes, Souleymane  Bachir  Diagne, Michel  Henry,  William  Marx.  Ţine  rubrica  TV   în  revista Șapte seri. A publicat volumele Ultimele zile din viața literaturii  (Cartea  Românească,  2008),  Mormântul  comunismului românesc.  „Romantismul  revoluționar”  înainte  și  după  1989 (IBU  Publishing, 2011), O tribună captivantă. Televiziune, ideologie,  societate  în  România  socialistă  (1965-1983)  (Curtea Veche, 2013), Roland Barthes, mitologii românești (Art, 2017).

CĂTĂLIN OLARU (n. 1981). Este critic de film și director artistic al  Divan  Film  Festival  şi  HipTrip  Travel  Film  Festival.  Din 2009 publică în revistele Cultura, FILM  și Kamikaze, precum și pe platforma Blogurile Adevărul și postmodern.ro. Din decembrie  2013  este  membru  al  Asociației  Criticilor  de  Film (UCIN)  și  al  Federației  Internaționale  a  Criticilor  de  Film (FIPRESCI). A fost colaborator al programelor de educație cinematografică EducaTIFF  (2014) şi „Éducation à l’image” (2014 şi 2015). A publicat lucrarea „Proba de microfon”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT–LiterNet, 2016).

ANDRA PETRESCU (n. 1987). A studiat la Universitatea Naţională de  Artă  Teatrală  şi  Cinematografică  „I.  L.  Caragiale”  din București. Este asistent universitar și doctorand la UNATC, cu o  teză  despre  documentarul  românesc  din  perioada  anilor 1950–1970. A scris articole şi cronici pentru Film Menu, colaborând și cu alte publicații: Observator cultural, Film, AaRC, Acoperișul de Sticlă și Istoria filmului.

Iulia Popovici(n. 1979). Critic și curator de arte performative. Interesele ei se îndreaptă spre scena alternativă de arte performative din România și Europa de Est, practici documentare și participative şi provocările sociale ale artelor contemporane. A editat antologiile New Performing Arts Practices in Eastern Europe/Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est (Cartier, 2014) și The End of Directing, the Beginning of Theatre-Making and Devising in European Theatre/Sfârșitul regiei,  începutul  creației  colective  în  teatrul  european  (Tact, 2015).  Cea mai recentă carte publicată: Elefantul din cameră. Ghid despre teatrul independent din România (ColectivA-Idea Design & Print, 2016).

Costi Rogozanu (n. 1977). Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București, a publicat volumele de critică Agresiuni, digresiuni (Polirom, 2006) și Carte de muncă (Tact, 2013), precum și culegerea de proză scurtă Fuck the cool. Spune‑mi o poveste (Polirom, 2007); de asemenea, a coordonat volumele colective Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (împreună cu Vasile Ernu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Ţichindeleanu; Cartier, 2008) și Epoca Traian Băsescu. România în 2004‑2014 (împreună cu Florin Poenaru; Tact, 2014). Este coordonator al platformei CriticAtac.

ANDREI   ȘENDREA   (n.   1984).   Este   licenţiat   al   Universităţii Naţionale   de   Artă   Teatrală   şi   Cinematografică   „I.   L. Caragiale” din Bucureşti, cu o lucrare despre cinematografia lui Lucian Pintilie. A fost selectat în programul Locarno Critics Academy 2014 şi a participat la worhshopuri de jurnalism  de  film  la  festivalurile  de  la  Veneția  și  Cannes.  A scris cronică şi analiză de film pentru publicaţii ca LiterNet, Gândul,  Film  Menu,  Film,  Indiewire,  Republica,  Istoria  filmului.  Din  2016  este  redactor  la  emisiunea  TV   Ca-n  filme (Digi24).

Radu Toderici (n. 1983). A studiat la Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj, unde a obținut doctoratul în filologie cu o teză despre istoria conceptului de imaginație în Franța secolului al XVII‑lea, din 2012 fiind asistent de cercetare în cadrul aceleiași universități. Între 2009 și 2013 a asigurat, săptămânal, rubrica de film a publicației on‑line artactmagazine.ro, iar din 2014 scrie cronică de film pentru blogul slicker.ro. De asemenea, a publicat eseuri și cronici de film în mai multe reviste culturale.

CLAUDIU TURCUȘ (n. 1981). A studiat la Facultatea de Litere a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, un-de a obținut doctoratul în filologie, în prezent fiind lector la Facultatea de Teatru și Televiziune a acele-iași universități. Este redactor asociat la Observator cultural și editor al revistei Ekphrasis. A publicat numeroase studii și eseuri în reviste academice și culturale, precum și volumul Estetica lui Norman Manea (Cartea Românească, 2012).

 

 

7 recenzii pentru Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist”

  1. tact

  2. tact

  3. tact

    Dacă Radu Jude zice că e cel mai bun lucru pentru cinematografia română, atunci zicem și noi ca și el ?
    http://suplimentuldecultura.ro/20902/anul-cinematografic-2017-concluzii-si-urgente-pentru-noul-an/

  4. tact

  5. tact

  6. tact

    Inregistrarea dezbaterii de la Muzeul Literaturii Române despre volumul „Filmul tranziției”:
    https://soundcloud.com/josico83/lansare-filmul-tranzitiei-21-feb-2018

  7. tact

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ați putea dori, de asemenea…